De câțiva ani, mașinile autonome au încetat să mai fie doar o idee futuristă și au devenit o realitate care câștigă teren în diferite părți ale lumii. Aceste vehicule, concepute să se deplaseze independent, fără intervenția directă a unui șofer, au generat o dezbatere intensă în jurul posibilelor beneficii ale acestora și, mai ales, a responsabilităților legale care apar în cazul unui accident. Deși există multe îmbunătățiri tehnologice care promit să reducă accidentele de circulație, întrebarea de un milion de dolari rămâne: Cine este responsabil în cazul unui accident cu o mașină autonomă?
Această dilemă depășește o simplă problemă tehnică, întrucât presupune revizuirea legislației, reglementărilor și, bineînțeles, a aspectelor etice implicate în luarea deciziilor cu privire la un vehicul controlat de inteligență artificială. Ar trebui producătorul, proprietarul sau sistemul însuși să își asume vina în cazul unui accident? Să vedem în detaliu cum este abordată această problemă în diferite părți ale lumii și cu ce provocări ne confruntăm în reglementarea corectă a acestor vehicule.
Starea actuală a mașinilor autonome
Mașinile cu conducere autonomă se află încă în diferite faze de dezvoltare și comercializare. Deși au fost deja efectuate teste și unele vehicule circulă în regim autonom, cel Majoritatea acestor mașini necesită încă intervenția umană in anumite situatii. Nivelurile de autonomie care au fost definite de organizații precum National Highway Traffic Safety Administration din Statele Unite (NHTSA) ne permit să înțelegem mai bine ce tip de autonomie are fiecare mașină.
- Nivelul 0: Șoferul controlează toate funcțiile vehiculului, deși mașinile pot avea sisteme de avertizare.
- Nivelul 1: Mașinile pot controla funcții precum frânarea sau accelerația în anumite condiții.
- Nivelul 2: Mașina este capabilă să controleze atât direcția, cât și viteza simultan. Tesla, de exemplu, are deja mașini care sunt la acest nivel.
- Nivelul 3: Mașina poate funcționa autonom în anumite situații, dar șoferul trebuie să fie pregătit să preia controlul în orice moment.
- Nivelul 4: Un vehicul aproape complet autonom care ar avea nevoie doar de intervenția umană în situații extreme sau specifice.
- Nivelul 5: Autonomie maximă, unde mașina funcționează fără a fi nevoie de intervenția omului, indiferent de condiții sau mediu.
Accidente până în prezent: cazuri relevante
Unul dintre primele cazuri media a fost tragic cel al Elaine Herzberg în 2018. Elaine a fost lovită de o mașină Uber care se conducea autonom, care circula în modul pilot automat. În ciuda faptului că era o mașină autonomă, cel care și-a asumat responsabilitatea a fost Rafaela Vasquez, șoferul de securitate care trebuia să monitorizeze vehiculul. Acest eveniment a evidențiat o problemă cheie: vehiculele autonome necesită adesea intervenția umană, iar dacă aceasta nu este suficient de rapidă, consecințele pot fi fatale.
Un alt accident mortal a avut loc în 2021 cu a Tesla Model S, care se pare că a funcționat în regim autonom, dar fără nimeni la volan. Aceste tipuri de incidente ridică probleme serioase cu privire la cine ar trebui să-și asume responsabilitatea atunci când șoferul nu este implicat direct în conducere.
Responsabilitatea șoferului sau a producătorului?
În prezent, multe reglementări continuă să considere că dacă mașina are opțiunea de a fi controlată de o persoană, chiar și într-un mod minim, persoana direct responsabilă pentru accident va fi în continuare conducătorul auto uman. Dar asta începe să se schimbe.
De exemplu, în Regatul Unit, s-au făcut pași importanți către reglementări care impun responsabilitate directă în producator de vehicule când este în modul complet autonom. Acest lucru presupune o schimbare drastică, deoarece până acum șoferul fusese întotdeauna tras la răspundere. Dacă mașina cu conducere autonomă controlează complet situația și are loc un accident, mașina (și, prin urmare, producătorul care a dezvoltat sistemul) va fi considerată vinovată. Acest tip de legislație deschide noi uși în ceea ce privește reglementarea acestor vehicule.
În alte țări, cum ar fi Statele Unite ale Americii, se adoptă abordări diferite. Reglementările variază între state, dar tendința este de a promova inovația, echilibrând în același timp siguranța. California, unul dintre cele mai avansate state, a permis companii ca Croazieră y Waymo efectuează teste cu robotaxul lor, deși unele dintre aceste mașini au fost responsabile de incidente, ceea ce a generat o dezbatere puternică și chiar a dus la suspendarea temporară a anumitor autorizații.
Rolul asigurătorilor: cum îi afectează pe utilizatori?
Un alt aspect care nu poate fi ignorat este cel al asigurare de raspundere. Potrivit diverselor legislații, mașinile autonome cu risc ridicat, adică cele care au un nivel ridicat de autonomie, trebuie să aibă o asigurare specifică care să acopere eventualele răspunderi în caz de accident.
Aceasta este una dintre cele mai mari preocupări pentru viitorii utilizatori ai acestui tip de vehicul, deoarece incertitudinea cu privire la cine va fi de vină ar putea însemna prime de asigurare mai mari. In tari ca España, nu s-au înregistrat încă suficiente progrese în acest domeniu, dar sunt deja în desfășurare discuții cu privire la modul de reglementare și asigurare a acestor vehicule.
În unele locuri precum Regatul Unit, asigurătorii au susținut noile reglementări, deoarece acestea oferă o mai mare liniște atât pentru șoferi, cât și pentru companiile de asigurări. Astfel, asigurarea este de așteptat să acopere daune sub responsabilitatea producătorului dacă mașina este în regim autonom.
Sisteme de inteligență artificială și etica de conducere
Una dintre cele mai tulburătoare întrebări despre vehiculele autonome are de-a face cu deciziile luate de către inteligența artificială in situatii de risc. De exemplu, cum va decide o mașină autonomă cine este salvat și cine nu se află într-un caz în care cauzarea de daune este inevitabil?
Multe dintre aceste vehicule sunt instruite minimizați daunele umane în măsura în care este posibil, dar deciziile lor se vor baza pe calcule obiective și nu pe considerații emoționale sau morale. Acest lucru poate duce la situații complexe, cum ar fi dacă mașina acordă prioritate siguranței ocupanților față de pietoni sau invers.
Provocările pendinte în actualizarea legislației
În întreaga lume, diferite guverne lucrează non-stop pentru a actualiza legislația. În Europa, reglementările pentru vehiculele autonome de Nivel 2030 (complet autonome) sunt de așteptat să fie complet definite până în 5.
Cu toate acestea, după cum subliniază expertul Francisco Javier Falcone, profesor la Universitatea Publică din Navarra, gestionarea responsabilității atunci când nu există un șofer uman poate fi mai complex decât pare. Responsabilitatea ar putea reveni atât producătorilor de vehicule, cât și managerilor de telecomunicații sau celor care proiectează sisteme de inteligență artificială.
Această panoramă contrastează cu situația din China o Statele Unite ale Americii, unde reglementările sunt deja mai avansate și permit operarea vehiculelor autonome în anumite zone.
Imagini | canva